Proiectul de Orientări pentru examinare ale Oficiului European de Brevete („European Patent Office” sau „EPO”) care intră în vigoare la 1 martie 2021 („Ghidul”, „Orientările” sau „Liniile Directoare”), a fost emis și poate fi citit aici. O actualizare controversată a liniilor directoare din acest an este noua secțiune privind modificarea descrierii. Noile orientări includ, de asemenea, modificări care reflectă noua normă a procedurilor orale de examinare în cadrul Diviziei de Brevete prin conferință video, precum și noi secțiuni privind anticorpii și identitatea secvenței, care vor fi de interes special pentru avocații din domeniul biotehnologiei.
Una dintre particularitățile procedurii de depunere a unui brevet european este cerința ca descrierea să fie modificată în conformitate cu revendicările admise. Bineînțeles, avocații din domeniul brevetelor au adoptat, în general, o abordare minimalistă pentru a modifica descrierea. Cu toate acestea, au existat zvonuri în ultimele luni potrivit cărora EPO a planificat creșterea stricteții cerinței de modificare a descrierii, cu care o astfel de abordare minimalistă nu s-ar mai conforma . Noul proiect de Orientări confirmă faptul că intenția EPO a fost într-adevăr aceea de a avea o abordare mai riguroasă.
Noile Linii Directoare stipulează în mod explicit că „elementele incluse din descriere care nu mai sunt acoperite de revendicările independente trebuie șterse … cu excepția cazului în care aceste elemente pot fi considerate în mod rezonabil utile pentru evidențierea aspectelor specifice ale revendicărilor modificate. Într-un astfel de caz, faptul că o astfel de descriere nu este acoperită de revendicări trebuie menționat în mod vizibil „. În plus, Orientările prevăd că „simpla schimbare a formulării nu este suficientă pentru a afirma în mod clar că această parte a descrierii nu intră în sfera de aplicare a revendicărilor, trebuind specificat în mod explicit că această parte a descrierii nu descrie o parte a invenției revendicate „.
Este discutabil dacă nu cumva noile cerințe pun o sarcină nerezonabilă (atât din punctul de vedere al timpului, cât și al costulurilor) asupra solicitantului, pentru un beneficiu încă neclar. Până la urmă, nicio altă jurisdicție nu pare să pună în discuție posibilitatea de a permite revendicărilor unui brevet să definească scopul invenției, indiferent de inconsecvențele minore care ar putea apărea în descriere.
În domeniul biotehnologiei, revendicările includ adesea secvențe de nucleotide sau aminoacizi, de exemplu secvența de aminoacizi a unui anticorp terapeutic sau secvența genetică a unei plante modificate genetic. Proiectul de noi Linii Directoare confirmă faptul că secvențele de nucleotide pot fi definite în funcție de identitatea secvenței, în timp ce secvențele de aminoacizi pot fi definite în funcție de procentul de secvență. Similitudinea este considerată ca având o arie mai largă decât identitatea, deoarece permite substituirea aminoacizilor cu proprietăți fizico-chimice similare.
Pentru prima dată, Ghidul include o secțiune dedicată anticorpilor. O adăugare binevenită, am putea spune, întrucât jurisprudența privind anticorpii este complexă și nu este întotdeauna aplicată în mod consecvent de către examinatori.
Rămâne de văzut modul în care examinatorii se vor raporta la aceste noi Orientări și impactul pe care îl vor avea în rândul solicitanților de brevete.
