Arena Iuris nr. 1/2022

Primul număr al revistei Arena Iuris

Cuvânt-înainte 

Dragi colegi și cititori de pretutindeni,

Vă prezentăm primul număr al revistei studenților Facultății de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București, Arena Iuris!

Revista reprezintă rodul muncii voastre, de natură științifică, și ne bucurăm că articolele și cercetările voastre științifice vor ajunge cunoscute răsfoind aceste pagini. Ne propunem ca revista să constituie un mediu juridic creativ, unde ideile voastre să prindă contur și să se dezvolte sub forma unor scrieri academice, mediu caracterizat prin perseverență, pasiune, sprijin, inițiativă, viziune, motivație și implicare.

În acest scop, ar fi de dorit ca în paginile revistei să se regăsească rânduri scrise de studenți din toți anii de studiu, de la toate grupele, cu ideile, perspectivele, viziunea și propunerile lor, care să le pună în valoare personalitățile și stilul propriu de exprimare.

De asemenea, adresându-ne tuturor cititorilor, veți regăsi în această revistă idei creative, chiar revoluționare pentru mediul juridic actual, pe tema diferitor problematici de drepturile omului, noutăți legislative și digitalizarea dreptului, menite să contribuie cu o perspectivă actuală asupra lor și cu propuneri inedite de lege ferenda.

Sperăm, așadar, ca revista care își începe, azi, aici, existența, să îi adune pe studenți într-o acțiune constructivă pentru toți, ca o mărturie a implicării, devotamentului și preocupării față de cercetarea științifică și față de dezvoltarea lor profesională și să demonstreze tuturor ce înseamnă statutul de student la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

 

Echipa editorială

ARTICOLE

Problemele juridice apărute în urma utilizării Inteligenței Artificiale

Autori: Iulia-Alexandra DIDU, Maria-Georgiana ENACHE, Alina-Florentina FASOLE

Abstract

Încă de la începutul timpurilor, oamenii au simțit nevoia de a comunica unii cu ceilalți, indiferent de distanța dintre ei, și de a se dezvolta spre a atinge cea mai bună versiune a lor. Inteligența artificială a avut un impact extraordinar asupra societății în epoca modernă a tehnologiei, partea conversațională a acesteia jucând un rol important în serviciile prestate atât în domeniul public, cât și în cel privat. Având în vedere faptul că o societate își dorește să se dezvolte pe toate planurile în mod constant, Inteligența Artificială este din ce în ce mai folosită în îndeplinirea sarcinilor, aceasta înlocuind adesea interacțiunea umană directă cu un simplu mesaj în spațiul virtual. Acest mijloc de comunicare între oameni și computere s-a extins recent nu numai în lumea corporativă, ci și în operațiunile altor profesii reglementate, cum ar fi medici, avocați și altele. Cu toate acestea, utilizarea perpetuă a Inteligenței Artificiale creează o serie de provocări la nivel juridic, care au de-a face cu securitatea cibernetică și protecția datelor, dar și cu încălcarea drepturilor omului în anumite situații. Scopul acestui studiu este de a prezenta problemele legale generale care pot apărea atunci când se utilizează Inteligența Artificială într-un proces de comunicare interumană și nu numai în profesii reglementate și de a atrage atenția asupra lipsei de claritate a legislației existente la nivel național și european cu privire la digitalizarea sistemului.

Cuvinte-cheie: Big Data, Inteligență Artificială, securitate cibernetică, proprietate intelectuală, protecția datelor

Supremația dreptului Uniunii Europene

Autor: Alexandru-Constantin MIU

Abstract

Această lucrare își dorește să analizeze importanța Dreptului Uniunii Europene, urmărind să aducă în prim plan una dintre problematicile mereu actuale la nivel comunitar și anume cea a supremației dreptului UE. În prezentul studiu vom urmări să analizăm evoluția percepției statelor membre asupra conceptului de supremație a dreptului unional, dezvoltarea și exemplificarea conceptului de prioritate de aplicare a normelor europene și a diferențelor și asemănărilor dintre acesta și supremație. Prezenta lucrare scoate în relief, de asemenea, și implicațiile pe care aderarea la Uniunea Europeană le-a adus în dreptul național la nivel constituțional. În încercarea de a crea un tablou cât mai fidel asupra evoluției dreptului european și a conceptelor pe care acesta le cuprinde, în cadrul lucrării am amintit de deciziile emblematice luate de către sistemele jurisdicționale ale statelor membre în vederea conservării independenței legislative naționale. În egală măsură, în lucrarea dată se poate observa evoluția spre un cadru legislativ comunitar uniform, expusă mai ales prin vasta jurisprudență.

Cuvinte-cheie: supremația dreptului UE, legislație Europeană, prioritate de aplicare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, drept național, jurisprudență, norme constituționale

Impedimente privind procedura adopției

Autori: Andreea OBREJA, Alexandra SOCI

Abstract

Importanța instituției juridice a adopției nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Din cele mai vechi timpuri, aceasta a reprezentat nu doar gestul suprem de omenie oferit de persoane care vor primi calitatea de părinți adoptatori, o șansă la o viață mai bună pentru minor, dar și o procedură ce, datorită importanței sale covârșitoare, a necesitat dintotdeauna o atenție sporită.

Prin adopție se stabilesc filiația dintre adoptat și adoptator, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.

Astfel, prezenta lucrare își propune să realizeze o umilă prezentare a instituției adopției și a procedurii prin care aceasta poate avea loc, atât la nivel intern, cât și raportat la dreptul comparat, în special axându-se pe impedimentele pe care viitorii părinți le pot întâmpina pe parcurs și eventuale soluții fie propuse, fie relevate de-a lungul timpului de practica judiciară.

Cuvinte-cheie: adoptat, adoptator, încuviințare, interesul superior al minorului, etapă premergătoare

Dreptul la informație – între nevoia cetățeanului și confortul autorității, uz sau abuz?

Autori: Ștefan-Dumitru MILITARU, Valentin NEACȘU

Abstract

Valoarea informației este incontestabilă. Cu siguranță, acesta este unul dintre numeroasele motive pentru care Adunarea Constituantă a decis, în 1991, pentru prima dată în istoria constituțională a României, statuarea acestui drept social-politic, dreptul la informație, în actul juridic normativ cu forță supremă, oferind și asigurând totodată noi orizonturi în dezvoltarea poporului român: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.”- Constituția României art.31, (1).

În această lucrare am încercat să ridicăm mai multe probleme cu privire la accesul dificil la legislație și informația juridică, precum: inexistența unui site gratuit, ușor de accesat și actualizat la zi în care să se regăsească întreaga legislație românească, nu doar cea mai uzuală. Plecând de la adagiul latin: Nemo censetur ignorare legem, subliniem importanța accesului la informație pentru a se putea respecta principiile fundamentale ale dreptului. Totodată remarcăm lipsa unui portal care să cuprindă legislația anterioară, pe model francez, pentru a facilita procesul de studiu al persoanelor interesate, evitând totodată procedura greoaie de a avea acces la arhivele bibliotecilor în care se află aceste legiuiri în format fizic.

De asemenea, pentru combaterea îngreunării accesului la informație considerăm absolut necesară o riguroasă procedură de legiferare. Aceasta presupune asigurarea transparenței și predictibilității normelor juridice și desfășurarea cercetării științifice aferente edictării unei noi norme de drept.

Cuvinte-cheie: informație, principiu constituțional, uz, abuz, dreptul la informație, Constituția României

Provocări etice ale ingineriei genetice în contextul progresului științific. Dinamica dreptului și secolul XXI

Autori: Ruxandra GRĂJDAN, Aisha MAHMOOD

Abstract

Pornind de la necesitățile medicale actuale ale societății, articolul își propune evidențierea unei corelații între reglementarea de lege lata care periclitează realizarea unor drepturi subiective fundamentale ale ființei prin susținerea deficitară a domeniului ingineriei genetice și satisfacerea acestor nevoi ale omului contemporan. Prezentând ingineria genetică în accepțiunile sale, se face o deosebire conceptuală și morală între aceasta și eugenie, totodată prezentându-se cadrul normativ relevant, anume în domeniul reproducerii umane asistate medical, selecția embrionară și avortul eugenic, focalizând atenția normativă, științifică și istorică pe două practici ale ingineriei genetice subestimate în ce privește potențialul benefic de către legiuitorul român. Evocând descoperirea medicală în domeniul geneticii, CRISPR-Cas9, se prezintă potențialul editării genetice a embrionilor umani cu scopul eradicării definitive a unor afecțiuni medicale grave, aspect care creează un așa-zis vaccin genetic, interzis de legislația națională actuală. Totodată, se prezintă în manieră critică implicațiile genetice și morale ale permisiunii legii cu privire la o asemenea procedură. O a doua procedură conexă ingineriei genetice, clonarea, este explicată; în timp ce perspectiva clonării reproductive este exclusă din cauza problemelor pe care le implică la nivelul individualizării persoanei și la nivelul eficientizării realizării drepturilor subiective menționate, clonarea terapeutică este îmbrățișată. În acest sens, sunt evidențiate neajunsurile cadrului legal național care fac dificilă, chiar imposibilă o procedură care, în fapt, asigură o viață sănătoasă, în spiritul umanist al dreptului.

Cuvinte-cheie: Inginerie genetică, dreptul la viață, dreptul la sănătate, reproducerea umană asistată medical, editare genetică a embrionilor, clonare terapeutică, clonare reproductivă

Subscribe