ARTICOLE
ARENA IURIS
Varianta tipărită: ISSN 2972-0842
Varianta online: ISSN 2972-1482
Cuvânt-înainte
Dragi colegi și cititori de pretutindeni,
Vă prezentăm cel mai nou număr al revistei studenților Facultății de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București, Arena Iuris!
Revista reprezintă rodul muncii voastre, de natură științifică, și ne bucurăm că articolele și cercetările voastre științifice vor ajunge cunoscute răsfoind aceste pagini. Ne propunem ca revista să constituie un mediu juridic creativ, unde ideile voastre să prindă contur și să se dezvolte sub forma unor scrieri academice, mediu caracterizat prin perseverență, pasiune, sprijin, inițiativă, viziune, motivație și implicare.
În acest scop, ar fi de dorit ca în paginile revistei să se regăsească rânduri scrise de studenți din toți anii de studiu, de la toate grupele, cu ideile, perspectivele, viziunea și propunerile lor, care să le pună în valoare personalitățile și stilul propriu de exprimare.
De asemenea, adresându-ne tuturor cititorilor, veți regăsi în această revistă idei creative, chiar revoluționare pentru mediul juridic actual, pe tema diferitor problematici de drepturile omului, noutăți legislative și digitalizarea dreptului, menite să contribuie cu o perspectivă actuală asupra lor și cu propuneri inedite de lege ferenda.
Sperăm, așadar, ca revista care își începe, azi, aici, existența, să îi adune pe studenți într-o acțiune constructivă pentru toți, ca o mărturie a implicării, devotamentului și preocupării față de cercetarea științifică și față de dezvoltarea lor profesională și să demonstreze tuturor ce înseamnă statutul de student la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Echipa editorială
ARTICOLE
Incidența caracterului infracțional al fenomenului deepfake în domeniul financiar-bancar – noua formă a jafului perfect?
Autori: Sebastian-Andrei COFAS, Iulia-Alexandra DIDU
Abstract
Raporturile juridice s-au transformat în mod drastic, ca urmare a dezvoltării și utilizării frecvente a noilor tehnologii, fie că vorbim despre Inteligența Artificială sau Blockchain, în special în lumina utilizării excesive a acestora în fiecare activitate a vieții noastre cotidiene. Această revoluție tehnologică, plecând de la dezideratul dezvoltării socio-economice a umanității, a condus la comunicare instantanee și la informații ușor disponibile doar la un click distanță, facilitând conexiunea interumană, colaborarea și accesarea unor cunoștințe și informații la o scară fără precedent, dar și de îmbunătățire a unor aspecte esențiale indispensabile societății, precum aplicarea legii și optimizarea operațiunilor financiar-bancare atât pentru clienți, cât și pentru furnizori. Totuși acest progres poate fi asimilat unei săbii cu două tăișuri, deoarece prezintă și noi oportunități pentru activități infracționale. Fiindcă dependența umană de tehnologie este într-o continuă creștere, direct proporțional se maximizează și vulnerabilitățile care pot fi exploatate în ducerea la bun sfârșit a rezoluției infracționale și, totodată, consacrarea fenomenului “deepfake” drept cea mai nouă formă a infracțiunii de înșelăciune. Deepfake este o tehnologie cu potențial contradictoriu, chiar pozitiv în arii precum divertismentul, cultura și educația, însă abilitatea sa de a manipula realitatea ridică preocupări majore, în special în sistemul financiar-bancar. Această lucrare caracterizează și analizează din punct de vedere juridic, economic și social incidența caracterului infracțional al acestei tehnologii din perspectiva funcționării ei, dar și din cea a legislației în vigoare la momentul actual.
Cuvinte-cheie: deepfake, caracter infracțional, înșelăciune, sistemul financiar-bancar, vulnerabilitate socială, riscuri
Reproducerea umană asistată medical: provocări juridice pentru o lume încontinuă schimbare
Autori: Maria-Georgiana ENACHE, Alina-Florentina FASOLE
Abstract
Honore de Balzac spunea că ,,Familia va fi întotdeauna coloana vertebrală a societății.”. Formele incipiente de organizare s-au născut în sânul familiei, dorința definitorie a umanității de evoluție fiind o consecință firească a diversificării nevoilor de familie. De-a lungul timpului, conceptul de familie a cunoscut numeroase accepțiuni, plecând de la cea clasică, nucleară, formată dintr-o femeie și un bărbat care au născut unul sau mai mulți copii, ajungând la familiile monoparentale sau cele extinse, forme ,,atipice” ale acestui concept care au apărut ca rezultatal diversificării din punct de vedere social al relațiilor interumane. Totuși, nu numai schimbările intervenite înrândul relațiilor dintre persoane au impactat conceptul de familie, ci și cele care au germinat din apariția unorfenomene de mare anvergură, în special tehnologia și interferențele acesteia cu domeniul medical, care au avutdrept consecință apariția unor forme ,,asistate” de a procrea. Ca urmare a apariției acestor fenomene s-au născut șiraporturi juridice de dreptul familiei cu caracter de noutate, fiind în sarcina legiuitorului să le reglementeze.
Cuvinte-cheie: familia, biomedicina, tehnologia, etică medicală, filiație.
Criptomonedele și plata. Reconfigurarea modalităților de stingere a obligațiilor în lumina principiilor dreptului natura
Autor: Gabriela-Elena Stan
Abstract
Criptomonedele au reprezentat o inovație în domeniul financiar, dar și o provocare pentru specialiștii dreptului, care au depus eforturi să le introducă în una dintre instituțiile juridice deja existente. În România, în dispozițiile legii privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, dar și printre normele Codului Fiscal se regăsesc anumite aspecte care abordează criptomonedele, cu toate acestea, ele nu prevăd în mod direct reglementarea acestora de sine-stătătoare. Prin urmare, criptomonedele nu sunt o modalitate legală de executare a obligațiilor, dar nici nu au un statut juridic distinctiv care să le ofere independență, având o natură juridică incertă.
Prezentul articol își propune să demonstreze că monedele virtuale pot avea valoarea banilor, putând fi recunoscuteca mijloc de plată oficial. Pentru a oferi susținere, lucrarea abordează aspecte de drept comparat, concentrându-se pe reglementările Japoniei cu privire la criptomonede. De asemenea, lucrarea examinează aplicabilitatea teoriei lui John Locke în ceea ce privește posibilitatea criptomonedelor de a fi susceptibile de proprietate, aplecându-ne șiasupra altor teorii ale dreptului natural și se finalizează cu secțiunea deschisă propunerilor de lege ferenda.
Cuvinte-cheie: criptomonede; mijloc de plată; natură juridică; drept de proprietate; drept natural, teoria lui John Locke.
Dimensiunea normativă și axiologică a cedării drepturilor morale de autor – fenomenul ghostwriting
Autori: Ruxandra-Ștefania GRĂJDAN, Aisha-Roxana-Violeta MAHMOOD
Abstract
Practica de ghostwriting pare o noutate, totuși în societate aceasta devine un fenomen nereglementat juridic din cauza dificultății de verificare a aplicării legii. Ghostwritingul datează de sute de ani, iar în prezent poate fi observat pretutindeni: în media, în politică, în drept, creație literară, în mediul antreprenorial și nu numai. Tehnicascriitorului „fantomă” devine în context modern o adevărată afacere, afacere al cărei obiect și al cărei izvorcompare îndoielnic din punct de vedere moral, totodată incompatibil cu norma de drept. Dimensiunea normativă realizează analiza contractului de ghostwriting și al caracteristicilor sale. În practică se pune problema investigării răspunderii juridice în cazul unei acțiuni specifice dreptului de proprietate intelectuală, dat fiind că o lucrare scrisă prin ghostwriting are doi autori, unul cunoscut, anume autorul, cel care se bucură de plenitudinea drepturilor morale și patrimoniale de autor, și celălalt necunoscut, creatorul operei, cel care cedează toate drepturile de autor. În final, constituind o componentă esențială a prezentei analize, analiza etică va evidenția problemele pe care acestfenomen le produce, prin exemple concrete din arii diverse de activitate. Neajunsurile cadrului juridic se doresc a fi remediate prin propunerile de lege.
Cuvinte-cheie: drept de proprietate intelectuală, drept de autor, drept moral de autor, cedarea drepturilor morale de autor, ghostwriting, contract de ghostwriting, răspundere juridică.
O radiografie a infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos (art. 250 Cod Penal)
Autor: Valentin NEACȘU
Abstract
Prin natura sa antologică, prezenta lucrare are scopul de a alătura discuțiilor doctrinare, evocate pe parcursul său, propria opinie a autorului cu privire la cele mai importante instituții de drept penal conexe infracțiunii de efectuarede operațiuni financiare în mod fraudulos. Invocând raționamentele eterogene din literatura de specialitate cu privire la aceste aspecte și operând o analiză a acestora, decurge în mod natural opinia rezultantă, ca efect al selecției meticuloase a argumentelor privitoare la subiectul pasiv al infrațiunii, obiectul său, latura subiectivă, latura obiectivă etc. De asemenea, se identifică relația cu alte infracțiuni în cadrul coordonatelor stabilite de Codulpenal. Nu în ultimul rând, pe parcursul lucrării, acolo unde este necesar, sunt prezente și propuneri ce ar puteaconduce la o mai coerentă aplicabilitate a normei și o închegare a practicii judiciare.
Cuvinte-cheie: Operațiuni financiare, monedă electronică, subiect pasiv, depozit bancar, infracțiuni informatice
Subscribe