Cuvânt-înainte 

Dragi colegi și cititori de pretutindeni,

Vă prezentăm primul număr al revistei studenților Facultății de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București, Arena Iuris!

Revista reprezintă rodul muncii voastre, de natură științifică, și ne bucurăm că articolele și cercetările voastre științifice vor ajunge cunoscute răsfoind aceste pagini. Ne propunem ca revista să constituie un mediu juridic creativ, unde ideile voastre să prindă contur și să se dezvolte sub forma unor scrieri academice, mediu caracterizat prin perseverență, pasiune, sprijin, inițiativă, viziune, motivație și implicare.

În acest scop, ar fi de dorit ca în paginile revistei să se regăsească rânduri scrise de studenți din toți anii de studiu, de la toate grupele, cu ideile, perspectivele, viziunea și propunerile lor, care să le pună în valoare personalitățile și stilul propriu de exprimare.

De asemenea, adresându-ne tuturor cititorilor, veți regăsi în această revistă idei creative, chiar revoluționare pentru mediul juridic actual, pe tema diferitor problematici de drepturile omului, noutăți legislative și digitalizarea dreptului, menite să contribuie cu o perspectivă actuală asupra lor și cu propuneri inedite de lege ferenda.

Sperăm, așadar, ca revista care își începe, azi, aici, existența, să îi adune pe studenți într-o acțiune constructivă pentru toți, ca o mărturie a implicării, devotamentului și preocupării față de cercetarea științifică și față de dezvoltarea lor profesională și să demonstreze tuturor ce înseamnă statutul de student la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Echipa editorială

Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică. Situația juridică a avortului în Uniunea Europeană – analiză comparativă între legislațiile naționale ale următoarelor state membre: Malta, Polonia și România

Dată fiind concentrarea evidentă asupra Inteligenței Artificiale în calitate de tehnologie aptă a îmbunătăți considerabil viața omului modern, inserția acesteia în cotidian marchează o nouă etapă a evoluției speciei umane, drept care prezentul articol își propune a analiza modul în care homo digitalis se folosește cu adevărat de Inteligența Artificială. Astfel, într -o constelație a drepturilor subiective care își dispută întâietate, drepturile personalității se identifică în egală măsură promovate și atacate, aș a încât analiza cadrului legal actual relevă carențe ale viziunii legislative.

În acest sens, abordând protecția internațională, regională, supranațională și etatică a drepturilor personalității, câteva limite ale garanțiilor aduse acestora se vor prezenta sub forma unei tehnologii malițioase, anume, tehnologia deepfake, ale cărei origini binevoitoare vor fi prezentate în disonanță cu utilizarea actuală a acesteia, utlizare care pune în dificultate lumea dreptului. O altă limită a realizării drepturilor personalității se va înfăți șa sub analiza unei activități infracționale, anume furtul sintetic de identitate, care, prin aparenta imperceptibilitate, se înfăți șează caustic, comparativ cu alte modalități ale furtului în general. Din cauza potențialului vast al utilizării cu rea-credință a Inteligene ței Artificale, alte potențiale limite ale realizării drepturilor personalității se vor prezenta în domeniul creației și al medicinei.

În cele din urmă, concluziile vor compărea într -un raport al oportunității de lege lata, pentru ca, în final, propunerile de lege ferenda să ghideze demersul legislativ într-o protecție eficientă, inovatoare, vizionară și certă a drepturilor personalității din perspectiva unor restricționări sau abordări necesare în lumea digitalizată.

Cuvinte-cheie: drepturile personalității, deepfake, furt sintetic de identitate, artă, tehnologie, medicină